Add to Google Reader or Homepage Add to My AOL Subscribe in NewsGator Online Subscribe in Bloglines Add to Attensa Subscribe in podnova Add to Pageflakes

Drepturile tale la locul de munca

January 26, 2009

Contractul colectiv de munca unic la nivel national cuprinde drepturile si obligatiile angajatorilor si ale salariatilor cu privire la conditiile generale de munca, deci acelasi lucru ca si Codul muncii, dar la un nivel inferior si poate contine prevederi mai avantajoase decît Codul Muncii. Acest contract se negociaza si este schimbat anual în cadrul dialogului social de catre partenerii sociali (organizatii sindicale, organizatii patronale, guvern).

Urmatorul nivel de negociere îl reprezinta Contractul colectiv de munca la nivel de ramura, apoi cel la nivel de unitate si în cele din urma contractul individual de munca.

Drepturi fundamentale

  • conditii de munca adecvate activitatii desfasurate
  • protectie sociala
  • securitate si sanatate în munca
  • respectarea demnitatii si a constiintei
  • plata egala pentru munca egala
  • negocieri colective
  • protectia datelor cu caracter personal
  • protectie împotriva concedierilor nelegale
  • încadrare în munca în oricare alt stat

Timpul de muncă

Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul îl foloseste pentru îndeplinirea sarcinilor de munca.
Persoana fizica dobândeste capacitate de munca la împlinirea vârstei de 16 ani (si la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali).

Tineri pîna la 18 ani: 6 h/zi si 30h/saptamana
-nu pot presta munca suplimentara
-nu pot presta munca de noapte
-nu pot presta munca în conditii grele

Norma întreaga: 8h/zi si 40h/saptamîna

  • Repartizarea timpului de munca în cadrul saptamânii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus, dar se poate stabili un program saptamânal de 36 pâna la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore pe saptamâna, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamâna înainte si durata timpului de munca zilnic nu poate depasi 10 ore.
  • Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamâna, inclusiv orele suplimentare. În sectoarele de munca unde regimul de lucru este influentat de sezoane, durata timpului de lucru se stabileste prin negocieri cu sindicatele, cu conditia ca media saptamânii sa nu depaseasca 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, iar durata programului zilnic sa nu depaseasca 12 ore.
  • Munca prestata în afara duratei normale a timpului de munca saptamânal este considerata munca suplimentara si nu poate fi efectuata fara acordul salariatului si se compenseaza prin ore libere platite în urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia (daca aceasta compensare nu este posibila, în luna urmatoare munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu - nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza - corespunzator duratei acesteia).
  • Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.
  • Munca prestata între orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte si nu poate depasi 8 ore într-o perioada de 24 de ore, cu posibilitatea abaterii cu o ora în plus sau în minus fata de aceste limite.
  • Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte.
  • Salariatii care renunta la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârsta de pâna la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea în munca. La cererea lor se poate acorda program decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru, daca activitatea unitatii permite.
  • Femeile care au în îngrijire copii de pâna la 6 ani pot lucra cu 1/2 norma, daca nu beneficiaza de cresa sau camin, fara a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul în care au fost încadrate în aceste conditii se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu o norma întreaga.

Repausuri periodice

  • În cazurile în care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze. Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute.
  • Tinerii în vârsta de pâna la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, în cazul în care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
  • Salariatii au dreptul între doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Prin exceptie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.
  • Repausul saptamânal se acorda în doua zile consecutive, de regula sâmbata si duminica. În cazul în care activitatea de la locul de munca, în zilele de sâmbata si duminica, nu poate fi întrerupta, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se vor stabili conditiile în care zilele de repaus saptamânal sa fie acordate si în alte zile ale saptamânii sau cumulat pe o perioada mai mare.

Sarbatorile legale

  • Zilele de sarbatoare legala în care nu se lucreaza sunt:
    - 1 si 2 ianuarie;
    - prima si a doua zi de Pasti;
    - 1 mai;
    - 1 decembrie;
    - prima si a doua zi de Craciun;
    - 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele crestine, pentru persoanele apartinând acestora.
  • În cazul în care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata în zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate în programul normal de lucru.

Concedii

Concediu de odihna anual

  • Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. Orice conventie prin care se renunta total sau în parte la dreptul la concediul de odihna este interzisa. Durata minima a concediului de odihna anual este de 21 de zile lucratoare.
  • Salariatii care lucreaza în conditii grele, periculoase sau vatamatoare, alte persoane cu handicap si tinerii în vârsta de pâna la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de 3 zile lucratoare, nevazatorii – 6 zile.
  • Indemnizatia de concediu si, dupa caz, prima de vacanta se platesc înainte de plecarea în concediu.

Concediu de formare profesionala

  • Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala care se pot acorda cu sau fara plata.
  • În cazul în care în cursul unui an calendaristic, pentru salariatii în vârsta de pâna la 25 de ani, si, respectiv, în cursul a 2 ani calendaristici consecutivi, pentru salariatii în vârsta de peste 25 de ani, nu a fost asigurata participarea la o formare profesionala pe cheltuiala angajatorului, salariatul în cauza are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pâna la 10 zile lucratoare.
  • Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva în ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.

Zile libere platite

  • Salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite în familie, sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza:
    - casatoria salariatului - 5 zile;
    - casatoria unui copil - 2 zile;
    - nasterea unui copil - 2 zile;
    - decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;
    - decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;
    - donatorii de sânge - conform legii;
    - la schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului în alta localitate - 5 zile.
  • Salariatii au dreptul la 30 de zile concediu fara plata, acordat o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma în învatamântul superior, seral si fara frecventa.
  • Pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concedii fara plata.

Asiguratii sistemului public de asigurari sociale au dreptul (în afara de pensie) la:

a) concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;

b) prestatii pentru prevenirea îmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;

c) concediu si indemnizatie pentru maternitate;
- Asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediul pentru sarcina si lauzie, perioada în care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
- De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care au încetat plata contributiei de asigurari sociale, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat.
- Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile înainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere.
- Concediile pentru sarcina si lauzie se compenseaza între ele, în functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare.
- Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, începând cu luna a 6-a de sarcina.
- În cazul în care copilul se naste mort sau moare în perioada concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.

d) concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului;
- concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani si, în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani, oricând pâna la împlinirea de catre copil a acestor vârste, numai dupa efectuarea a cel putin 42 de zile din concediul de lauzie

e) concediu si indemnizatie pentru îngrijirea copilului bolnav;
- concediu si indemnizatie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pâna la împlinirea vârstei de 18 ani

f) ajutor de deces.

  • În afara concediului legal platit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la doi ani, salariata mama poate beneficia de înca un an concediu fara plata. Pe perioada în care salariata se afla în concediul respectiv nu i se va putea desface contractul de munca, iar în postul sau nu vor putea fi angajate alte persoane, decât cu contract de munca pe durata determinata.

Sursa : Cartel Alfa

Written by admin · Filed Under Dreptul Muncii 

Cartel Alfa cere să fie eliminată plata prin drepturile de autor.

January 26, 2009

Preşedintele “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat,că a propus la întâlnirea cu premierul Emil Boc reglementarea plăţilor în regim de drepturi de autor.

Hossu a mai spus că această problemă trebuie reglementată, pentru că ea ar putea constitui “o formă de evaziune“.

Tentaţia de a plăti impozite mai mici împinge tot mai multe firme din România să-şi plătească angajaţii cu salariul minim trecut pe cartea de muncă şi restul de bani prin alte forme de plată, precum drepturi de autor, microîntreprinderi sau persoană fizică autorizată (PFA) sau chiar “la plic”.

Din datele centralizate de ANAF, reiese că 61,5% din fişele fiscale depuse de angajatori la Fisc în 2007 cuprindeau venituri pe cartea de muncă la nivelul salariului minim pe economie. Tot din datele ANAF reiese că peste 37.000 de români erau plătiţi cu drepturi de autor în 2007.

Bogdan Hossu despre criza:

Prima lege privind dreptul de autor în România a intrat în vigoare la 28 iunie 1923 şi s-a numit „Legea proprietăţii literare şi artistice”. Această lege a fost modificată şi completată de mai multe ori. Astfel, la 24 iulie 1946 a apărut o lege privind contractul de editare şi dreptul autorului asupra operelor literare; această lege a fost abrogată parţial la 14 ianuarie 1949 prin Decretul nr. 17 pentru editarea şi difuzarea cărţii. După numai doi ani a intrat în vigoare Decretul nr. 19 din 16 februarie 1951 privind drepturile de autor privind dreptul de autor asupra operelor susceptibile pentru a fi tipărite; acesta a fost modificat prin Decretul nr. 428 din 13 noiembrie 1952.

La 27 iunie 1956 toate aceste acte normative au fost explicit abrogate prin Decretul nr. 321 privind drepturile de autor.

În prezent dreptul de autor în România este protejat prin Legea 8/1996. Aceasta a fost modificată şi completată prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 123 din 1 septembrie 2005

Written by admin · Filed Under Dreptul Muncii 

Masinile de firma sau luate in leasing nu mai au voie sa parcheze in fata blocului

January 22, 2009

Masinile de firma sau luate in leasing nu mai au voie sa parcheze in fata blocului

O strategie votata pe vremea lui Videanu face victime acum: autoturismele de serviciu sau cele luate pe firma nu mai au dreptul la parcare de resedinta.

O revolutie sta sa inceapa zilele acestea intre blocurile Capitalei, acolo unde peste un milion de proprietari de masini se bat, seara de seara, ca sa prinda un loc de parcare in jurul casei, informeaza cotidianul Evenimentul Zilei.

Conform unei hotarari de consiliu votate in martie 2008, incepand de anul acesta nu vor mai avea dreptul sa inchirieze un loc de parcare de resedinta soferii care vin acasa cu masinile firmei, cu autoturisme luate in leasing sau care nu au inscrisa in certificatul de inmatriculare adresa pe care e situata parcarea.

Sefii Administratiilor Domeniului Public (ADP) din cele sase sectoare ale Capitalei au deja dureri de cap pe tema asta si estimeaza ca aproximativ 40%- 50% din totalul parcarilor de resedinta din Bucuresti isi vor schimba stapanii din cauza acestei reglementari.

Un singur loc pentru fiecare apartament

Strategia de parcare - instituita in 2008, prin adoptarea Hotararii de Consiliu General nr. 124/martie 2008 - prevede ca, incepand din acest an, in perioada 1 ianuarie-31 martie, cand se innoiesc contractele de inchiriere a locurilor de parcare de resedinta, ADP-urile de sector trebuie sa verifice daca stapanii parcarilor indeplinesc mai multe conditii.

Prima spune ca nu se poate aloca mai mult de un loc de parcare pentru fiecare apartament.

Apoi, atribuirea se face cu acordul asociatiei de locatari sau de proprietari a imobilului langa care se afla parcarea.

Se pot atribui locuri numai pentru autovehiculele cu masa totala autorizata mai mica de 3,5 tone si numai pentru cele care au prevazuta, in certificatul de inmatriculare, adresa respectiva.

Potrivit hotararii de consiliu, persoanele cu handicap locomotor vor avea prioritate la acordarea locurilor de parcare.

Jumatate dintre parcari, fara stapani

“Nu stim cum sa rezolvam problema asta. Vin oamenii peste noi, revoltat i, si au dreptate. Unii au masina cumparata pe firma, ca au, astfel, facilitati mai multe, dar e singura lor masina. Sau altii au cumparat-o in leasing, ca e o modalitate favorabila de plata. Dar masina tot a omului e!

In situatia asta, e nedrept sa nu-i mai prelungesti contractul de inchiriere pe locul de parcare din cauza ca nu are adresa inscrisa pe talon”, se revolta Eugen Milea, directorul ADP Sector 1.

Statistica

In Capitala, 1,3 milioane de masini se inghesuie pe aceleasi strazi pe care, in ’89, circulau 250.000 de autoturisme.

La acestea se adauga zilnic cele 500.000 care “vin cu treaba” prin oras. Plus alte zeci de autoturime, detinute de studenti sau muncitori din provincie care nu au nici buletin de Bucuresti, nici masina cu numar de Capitala.

Daca Liviu Negoita a facut in ultimii ani peste 100.000 de locuri de parcare, ceilalti edili n-au excelat la capitolul acesta.

Toate celelalte cinci sectoare aduna o cifra egala de locuri de parcare cu cea existenta in sectorul 3. Pe primarii sectoarelor 2, 3, 4 si 6 i-a ajutat insa Primaria Capitalei, cu cele aproximativ 50.000 de locuri de parcare in spic.

Written by admin · Filed Under Dreptul Muncii 

Carnete de munca

January 22, 2009

Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta, fiind consemnat prin decretul 92/ 1976.

In carnetul de munca se inscriu datele cu privire la situatiile aratate mai sus, precum si cele privind starea civila, pregatirea scolara si pregatirea profesionala a titularului, recompensele si orice alte situatii care, potrivit dispozitiilor legale, se mentioneaza in carnetul de munca.

- Carnetul de munca se intocmeste pentru personalul incadrat pe baza de contract individual de munca.
- Pentru fiecare persoana se va intocmi un singur carnet de munca.
- Carnetul de munca se intocmeste in termen de cel mult 30 de zile de la incadrarea in munca
- Carnetul de munca este un act personal al titularului si nu poate fi cedat sau instrainat. Carnetul se pastreaza de unitate atit timp cit titularul este incadrat in munca, acesta avind dreptul sa verifice exactitatea tuturor datelor inscrise in carnet.
- Carnetul de munca poate fi retinut numai de organul de urmarire penala, pentru cercetari in legatura cu datele pe care le cuprinde. Organul de urmarire penala este obligat sa elibereze, unitatii sau titularului, dovada de retinere a carnetului de munca.
- Modificarile intervenite in executarea contractului de munca, dupa intocmirea carnetului de munca, se inscriu in acesta in termen de 15 zile de la data producerii lor.
- Personalul insarcinat cu intocmirea si completarea carnetului de munca este obligat sa efectueze inscrierile la termenele prevazute in alineatele precedente, sa le certifice prin semnatura si prin aplicarea parafei cu numele si functia detinuta, la locul prevazut in formularul carnetului de munca si sa pastreze carnetele in bune conditii.
- In cazul cind exista indoieli asupra unor date inscrise in carnetul de munca sau in actele prezentate de titular, unitatea va cere prezentarea actelor originale in baza carora au fost facute inscrierile sau dupa caz, informatiile de la unitatile care au inscris datele in carnetul de munca ori au emis actele respective.
- Impotriva masurii luate potrivit alin. (1), precum si in cazul neeliberarii carnetului la incetarea activitatii, titularul carnetului de munca se poate adresa cu plingere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea care a luat masura respectiva, in termen de 30 de zile de la data comunicarii.
- Hotaririle pronuntate de judecatorii in solutionarea plingerilor sint definitive.
- In caz de furt, pierdere sau distrugere a carnetului de munca, se va elibera celui in cauza un carnet de munca duplicat, de catre ultima unitate la care acesta a lucrat sau lucreaza. Daca ultima unitate a fost supusa reorganizarii, duplicatul se va elibera de catre unitatea care detine scriptele unitatii reorganizate.
- Actele pe baza carora se fac inscrieri in carnet, privind activitatea desfasurata, vor cuprinde: denumirea unitatii si perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca, precum si precizarea modului de incadrare - pe durata nedeterminata sau determinata, prin transfer in interesul serviciului sau la cerere -, in toate cazurile cu mentionarea temeiurilor legale pe baza carora a avut loc incadrarea, modificarea sau incetarea contractului de munca; de asemenea, in acte se vor mentiona si functia, meseria sau specialitatea exercitata, retributia tarifara de incadrare, precum si alte drepturi ce se includ in aceasta si, dupa caz, locurile de munca cu conditii deosebite care dau dreptul la incadrarea in grupele 1 si 2 de munca la pensie.
- Actele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
- Pregatirea scolara si cea profesionala se dovedeste si se inscrie in carnetul de munca cu actele originale de studii si calificare.
- In vederea pastrarii carnetelor de munca in bune conditii, conducerea unitatii este obligata sa ia masuri pentru organizarea in mod special a locului unde se pastreaza aceste carnete; locul trebuie sa indeplineasca conditiile necesare pentru pastrarea lor indelungata si corespunzatoare.

Carnetul de munca are regim special, purtand serie si numar si se elibereaza numai de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei prin intermediul Directiei pentru Dialog, Familie si Solidaritate Sociala.

Metodologia de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetelor de munca este prevazuta in Ordinul 136/1976.

Conform art. 3 din legea 130/1999, republicata la solicitarea unor angajatori care au posibiltatea de a pastra si completa carenetele de munca ale salariatilor Inspectoratele Teritoriale de Munca pot aproba ca aceste operatiuni sa fie efectuate de catre acestia sau de catre societati comerciale specializate acreditate in conditiile legii. De asemenea angajatorii au obligatia sa prezinte carnetele de munca ale salariatilor la Inspectoratul Teritorial de Munca la incetarea contractelor individuale de munca ale acestora, in vederea certificarii inscrierilor efectuate. Pentru prestarea serviciilor, respectiv pastrarea si completarea carnetelor de munca ale salariatilor societatilor cu capital integral privat la Inspectoratele Teritoriale de Munca, se percepe un comision de 0.75% din fondul lunar de salarii, iar pentru angajatorii care au obtinut aprobare de pastrare si completare a carnetelor de munca la sediul societatii, un comision de 0.25% din fondul lunar de salarii pentru verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate de catre acestia.

Sursa: ITM Timis

Written by admin · Filed Under Dreptul Muncii 

Hotărârea care goneşte din parcare maşinile în leasing

January 21, 2009

HCGMB 124/2008 permite doar persoanelor fizice să închirieze locuri de parcare de reşedinţă.

O hotărâre care îi lasă fără locuri de parcare în faţa blocului pe posesorii de maşini în leasing sau “pe firmă” va fi reanalizată în urmăroarele două săptămâni de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Este vorba de HCGMB 124 din 25 martie 2008, în care se vorbeşte de utilizarea şi exploatarea parcajelor de reşedinţă doar de către persoanele fizice. Decizia, luată de foştii consilieri municipali, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009.

aglomeratie bucuresti

aglomeratie bucuresti

Ea stabileşte că, până pe 31 martie, administra­ţiile domeniului public (ADP) din cele şase sectoare ale Capitalei pot atribui locuri în parcările de reşedinţă doar celor care au trecute numele şi adresa de domiciliu în cetificatul de înmatriculare al autovehiculului. Cu alte cuvinte, cei care şi-au cumpărat maşinile în leasig  şi au trecut pe certificatul de înamtriculare numele societăţii care i-a credit sau cei care au trecut pe acesta numele firmei pe care au cumpărat sau de la care au primit autoturismul nu mai pot închiria un loc în parcarea din faţa blocului. Excepţie de la aceste restricţii nu fac nici măcar persoanele cu handicap, deşi au prioritate la obţinerea unui loc în parcarea de reşedinţă.

Written by admin · Filed Under Dreptul Muncii